Istoria transplantului de organe si tesuturi in Romania

Primele incercari de transplant de organe in Romania dateaza inca de la inceputul secolului XX si se datoreaza doctorului Florescu care, lucrand in cadrul laboratorului de chirurgie experimentala al Facultatii de Medicina din Bucuresti a efectuat mai multe transplante experimentale de rinichi. Operatiile nu au fost incununate de succes, iar Dr. Florescu a considerat ca aceasta se datoreaza unui unghi de implantare deficitar al vaselor sanguine (rinichii deveneau pana la urma necrotici), motiv pentru care a incercat diferite locuri din organism pentru transplant in speranta ca va gasi unghiul potrivit. Acest lucru nu s-a intamplat, desigur, si experimentele au fost abandonate.

In 1958 Prof. Dr. Agrippa Ionescu realizeaza primul transplant de piele intr-un cadru spitalicesc organizat, iar in 1962 este efectuat primul transplant de cornee. In a doua jumatate a secolului trecut, Sergiu Duca la Cluj-Napoca si Vladimir Fluture la Timisoara si Dumitru Popescu-Falticeni impreuna cu Emil Papahagi la Spritalul de Urgenta Floreasca Bucuresti, efectueaza transplant experimental de ficat.

Primul transplant reusit al unui organ solid din Romania la om a fost cel efectuat de Profesorul Eugeniu Proca, in februarie 1980 la Spitalul Fundeni, cu rinichi de la donator in viata (mama receptorului). Acest transplant a fost urmat la scurt timp de un transplant renal de la donator decedat, efectuat la Timisoara de o echipa condusa de Prof. Dr. Petru Dragan. Pana in decembrie 1989 se efectueaza doar transplanturi de rinichi si acestea intr-un numar relativ redus.
In anul 1992 se pun bazele primului program modern de transplant renal din Romania, de catre Prof. Dr. Mihai Lucan, la Clinica de Urologie a Spitalului Judetean Cluj-Napoca (devenita ulterior Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca).
Este de mentionat, in mod deosebit, congresul din anul 2000 (Bucuresti - Hotel Intercontinental) cand, la deschiderea lucrarilor congresului, Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a prezentat un discurs extrem de important, in care, pe de o parte, si-a exprimat acordul BOR pentru prelevarea de organe de la decedati in moarte cerebrala, iar pe de alta parte a sustinut donarea de organe, ca gest definitoriu pentru crestini